Daca va intereseaza lucrarea, trimite-ti mail la gostian.gostian@gmail.com si va dau si cuprinsul.
„Avortul reprezintă întreruperea accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca făul să poată trăi în afara organismului matern” (Coteanu, Seche, Seche, 1996, pag.78). Definiţia data de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este limitată la terminarea sarcinii înainte de 22 săptamini de graviditate, calculată după data primei zile a ultimei menstruaţii şi expulzarea (eliminarea) unui făt care cântăreşte mai puţin de 500 g.
Diferite aspecte ale avortului
Zilnic se efectuează avorturi în spitalele de ginecologie dar şi în cabinetele particulare şi destul de des se întâlnesc cazuri, în care, fete tinere, datorită unei hotărâri luate în mod pripit, ajung în imposibilitatea de a mai deveni vreodată mame. Astfel ele riscă să-şi pericliteze viitorul, o familie, o căsnicie fericită (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
Aspectul medical
Avortul este, din punct de vedere medical, o operaţie despre care nu s-ar putea spune că e benefică. Este poate singura dată în medicină când relaţia medic-pacient nu are scop taumaturgic (vindecător). Este prima dată când relaţia medic-pacient se inversează şi-şi pierde orice valoare, pentru că la medic se prezintă de fapt doi pacienţi sănătoşi: unul din ei pleacă bolnav şi celălalt moare. De aceea n-am putea să-i spunem relaţie medic-pacient. Am putea să-i spunem doar o rezolvare a unei situaţii neplăcute cu alta şi mai rea, şi mai neplăcută, mai dăunătoare, atât trupului cât şi sufletului (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
S-au făcut numeroase filme în care se poate vedea ce este un om, cum are loc naşterea acestui om, dar mai ales de ce credem noi că este om de la concepţie până la naştere.
„Există un număr de tehnici de avort, care sunt folosite în mod curent în toată lumea. Fiecare dintre acestea nu duce decât la omorul intenţionat al unui copil. Cel mai adesea, metoda se alege în funcţie de etapa de dezvoltare a fătului. Contează, bineînţeles şi de tradiţia locului, preferinţa mamelor, tehnica medicală disponibilă ş.a.”(Seaudeau, 25 – 27 sept. 2001, Bucureşti, pag. 278).
„Avortul reprezintă întreruperea accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca făul să poată trăi în afara organismului matern” (Coteanu, Seche, Seche, 1996, pag.78). Definiţia data de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este limitată la terminarea sarcinii înainte de 22 săptamini de graviditate, calculată după data primei zile a ultimei menstruaţii şi expulzarea (eliminarea) unui făt care cântăreşte mai puţin de 500 g.
Diferite aspecte ale avortului
Zilnic se efectuează avorturi în spitalele de ginecologie dar şi în cabinetele particulare şi destul de des se întâlnesc cazuri, în care, fete tinere, datorită unei hotărâri luate în mod pripit, ajung în imposibilitatea de a mai deveni vreodată mame. Astfel ele riscă să-şi pericliteze viitorul, o familie, o căsnicie fericită (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
Aspectul medical
Avortul este, din punct de vedere medical, o operaţie despre care nu s-ar putea spune că e benefică. Este poate singura dată în medicină când relaţia medic-pacient nu are scop taumaturgic (vindecător). Este prima dată când relaţia medic-pacient se inversează şi-şi pierde orice valoare, pentru că la medic se prezintă de fapt doi pacienţi sănătoşi: unul din ei pleacă bolnav şi celălalt moare. De aceea n-am putea să-i spunem relaţie medic-pacient. Am putea să-i spunem doar o rezolvare a unei situaţii neplăcute cu alta şi mai rea, şi mai neplăcută, mai dăunătoare, atât trupului cât şi sufletului (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
S-au făcut numeroase filme în care se poate vedea ce este un om, cum are loc naşterea acestui om, dar mai ales de ce credem noi că este om de la concepţie până la naştere.
„Există un număr de tehnici de avort, care sunt folosite în mod curent în toată lumea. Fiecare dintre acestea nu duce decât la omorul intenţionat al unui copil. Cel mai adesea, metoda se alege în funcţie de etapa de dezvoltare a fătului. Contează, bineînţeles şi de tradiţia locului, preferinţa mamelor, tehnica medicală disponibilă ş.a.”(Seaudeau, 25 – 27 sept. 2001, Bucureşti, pag. 278).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu