E-TURISM , TENDINTE SI PERSPECTIVE

E-TURISM , TENDINTE SI PERSPECTIVE


CUPRINS
Denumire capitol Pag.
Rezumat 4
Capitolul I Studiu asupra noilor tendinte in turism 5
1.1. Conceptul de comportament al consumatorului 5
1.2. Factorii care determină comportamentul consumatorului 10
1.3. Implicarea consumatorului 25
Capitolul II Serviciile Internet şi comportamentul utilizatorilor 28
2.1. Internetul ca instrument de marketing online 28
2.2. Particularităţile marketingului online 30
2.3. Serviciile Internet şi piaţa online 35
2.4. Comportamentul utilizatorilor de servicii Internet 51
Capitolul III Studiu de caz: Oportunităţi şi obstacole în găsirea de către utilizatorii Internet a informaţiilor despre zona turistică Clisura Dunării-Moldova Nouă 52
3.1. Prezentarea Defileului Dunării în zona Moldova Nouă 52
3.2. Atracţiile turistice 60
3.3. Oportunităţi şi obstacole în dezvoltarea zonei turistice Moldova Nouă 63
Capitolul IV Concluzii şi contribuţii 71
Bibliografie 73
Pentru lucrare, mail la gostian.gostian@gmail.com.pret 200 Lei.

Tehnica tranzacţiilor internaţionale cu servicii turistice

Tehnica tranzacţiilor internaţionale cu servicii turistice

CUPRINS

REZUMAT 6
1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND SERVICIILE TURISTICE 7
1.1. Terminologia operaţiunilor de servicii turistice 7
1.1.1. Terminologia elaborată de Organizaţia Mondială a Turismului 7
1.1.2. Termenii cu care se operează în organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România 11
2. TOUR-OPERATORII 14
2.1. Definire conceptuală şi tipologie 14
2.1.1. Tipuri de tour-uri organizate de tour-operatori 16
2.2. Implicarea toru-operatorilor în societăţi transnaţionale de turism 19
3. OPERAŢIUNI SPECIFICE RESTAURANTELOR 21
3.1. Tipuri de unităţi de alimentaţie 23
3.2. Tendinţe înregistrate pe plan mondial în sectorul alimentaţiei 26
3.3. Studiu de caz nr.1 – Pizza în ascensiune 27
3.4. Studiu de caz nr. 2 – Australia – ţară ospitalieră cu o bucătărie modernă 28
4. TRANSPORTATORII AERIENI 30
4.1. Tipuri de pasageri 31
4.2. Tipuri de curse aeriene de pasageri 33
4.3. Tipuri de aranjamente turistice de curse regulate 34
4.4. Studiu de caz nr.3 – Serviciile oferite de companiile de transport aerian 41
5. ALTE FORME DE TRANSPORT TURISTIC 44
5.1. Transporturile turistice rutiere 44
5.1.1. Studiu de caz nr.4 – Tarife pentru transport turistic 46
5.1.2. Studiu de caz nr.5 – Comandă de transport 47
5.1.3. Infrastructura tehnică a transporturilor turistice rutiere 48
5.1.4. Tendinţe în dezvoltarea turismului automobilistic 50
5.1.5. Închirierile de autoturisme (Rent a car) 52
5.2. Transporturile turistice feroviare 53
5.3. Transporturile turistice maritime şi navale 57
5.3.1. Produsele turistice ale companiilor maritime 58
5.3.2. Comercializarea produselor companiilor maritime 59
6. CONCLUZII 60
BIBLIOGRAFIE 61
Daca va intereseaza lucrarea, trimite un mail la gostian.gostian@gmail.com.Prt 200 lei

BĂNCILE CENTRALE ŞI IMPLICAŢIILE LOR ASUPRA POLITICII MONETARE

BĂNCILE CENTRALE ŞI IMPLICAŢIILE LOR ASUPRA POLITICII MONETARE

INTRODUCERE............................................................3
Fundamente teoretice privind independenţa băncilor centale...............................8
I.1 Semnificaţia conceptului de independenţa băncilor centrale...........................8
I.2 Abordări ale independenţei băncilor centrale în literatura de specialitate....................................................17
I.3 Avantaje şi inconveniente ale independenţei băncilor centrale................... 21
CAPITOLUL 2............................................................... 24
Independenţa băncilor centrale – premisă a eficienţei politicii monetare......... 24
II.1 Criterii de cuantificare a gradului de independenţă................................... 24
II.2 Dificultăţi în aprecierea independenţei băncii centrale.............................. 32
CAPITOLUL 3............................................................... 41
Analiza comparativă a independenţei băncilor centrale în ţări membre ale Uniunii Europene................................................................ 41
III.1 Independenţa Băncii Centrale Europene – pivot al credibilităţii politicii monetare..................................................................................................................... 41
III. 2 Credibilitatea politicii monetare şi independenţa Băncii Angliei............ 48
III. 3 Analiza independenţei băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est............................................................. 51
CAPITOLUL 4............................................................ 60
Independenţa Băncii Naţionale a României şi implicaţiile sale asupra politicii monetare................................................... 61
IV. 1 Evoluţia gradului de independenţă al Băncii Naţionale a României (în perioada 1880-1990...................................................................... 61
IV. 2 Autonomia Băncii Naţionale a României din anul 1990 până în prezent................................................................ 67
IV. 3 Impactul independenţei Băncii Naţionale a României asupra politicii monetare........................................................ 77
Concluzii şi propuneri....................................................86
Bibliografie......................................................................91

Daca va intereseaza aceasta lucrare, mail la gostian.gostian@gmail.com

AVORTUL - FENOMEN MEDICAL, RELIGIOS ŞI PSIHO-SOCIAL

AVORTUL - FENOMEN MEDICAL, RELIGIOS ŞI PSIHO-SOCIAL

Daca va intereseaza lucrarea, trimite-ti mail la gostian.gostian@gmail.com si va dau si cuprinsul.

„Avortul reprezintă întreruperea accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca făul să poată trăi în afara organismului matern” (Coteanu, Seche, Seche, 1996, pag.78). Definiţia data de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este limitată la terminarea sarcinii înainte de 22 săptamini de graviditate, calculată după data primei zile a ultimei menstruaţii şi expulzarea (eliminarea) unui făt care cântăreşte mai puţin de 500 g.
Diferite aspecte ale avortului
Zilnic se efectuează avorturi în spitalele de ginecologie dar şi în cabinetele particulare şi destul de des se întâlnesc cazuri, în care, fete tinere, datorită unei hotărâri luate în mod pripit, ajung în imposibilitatea de a mai deveni vreodată mame. Astfel ele riscă să-şi pericliteze viitorul, o familie, o căsnicie fericită (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
Aspectul medical
Avortul este, din punct de vedere medical, o operaţie despre care nu s-ar putea spune că e benefică. Este poate singura dată în medicină când relaţia medic-pacient nu are scop taumaturgic (vindecător). Este prima dată când relaţia medic-pacient se inversează şi-şi pierde orice valoare, pentru că la medic se prezintă de fapt doi pacienţi sănătoşi: unul din ei pleacă bolnav şi celălalt moare. De aceea n-am putea să-i spunem relaţie medic-pacient. Am putea să-i spunem doar o rezolvare a unei situaţii neplăcute cu alta şi mai rea, şi mai neplăcută, mai dăunătoare, atât trupului cât şi sufletului (Marcu, Roşca, Dondiuc, 1993).
S-au făcut numeroase filme în care se poate vedea ce este un om, cum are loc naşterea acestui om, dar mai ales de ce credem noi că este om de la concepţie până la naştere.
„Există un număr de tehnici de avort, care sunt folosite în mod curent în toată lumea. Fiecare dintre acestea nu duce decât la omorul intenţionat al unui copil. Cel mai adesea, metoda se alege în funcţie de etapa de dezvoltare a fătului. Contează, bineînţeles şi de tradiţia locului, preferinţa mamelor, tehnica medicală disponibilă ş.a.”(Seaudeau, 25 – 27 sept. 2001, Bucureşti, pag. 278).

PLAN DE AFACERI- SC ZIMBRUL IO&CO SRL

PLAN DE AFACERI- SC ZIMBRUL IO&CO SRL

Am un mic plan de afaceri de 30 de pagini.

A. PRZENTARE GENERALA

A.1 AGENTUL ECONOMIC

1.Denumirea agentului economic: SC Zimbrul IO&CO SRL

2.Forma juridica: Societate cu raspundere limitata

3.Adresa: Covasna, str.Gabor Aron, nr:6C jud. Covasna

4.Inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu nr 194 din anul
1991 cod fiscal R560628

5.Proprietari: RALUCA OLTITA CONDREA

6.Scurt istoric: Societatea s-a infiintat in anul 1991 si de la infiintare a desfasurat activitati de turism, servicii in turism si comert. Mai exact activitatea a inceput prin deschiderea unui magazin si a unui restaurant in localitatea Intorsura Buzaului, activitate care era foarte profitabila pentru firmain acea perioada. Ulterior s-a mai deschis un magazin-consignatie inorasul Covasna. De asemenea s-au desfasurat si activitati de comert exterior cu parteneri din Germania, existand si o asociere in acest sens cu un partener german. Mentionam ca societatea noastra a fost printre primele societati din zona care aveau perspective. Pana in 1999 societatea i-a avut ca asociati pe Condrea Ioan si Iorgulescu George.

7.Valoarea capitalului social subscris:897.600.000.000 lei
-din care varsat: 897.600.000.000 lei

8.Principalul obiect de activitate desfasurat efectiv: Activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica, mai exact prestari servicii de restaurant.

9.Produsele realizate/serviciile prestate efectiv: Societatea a desfasurat activitati de turism si prestari servicii in turism-restaurant, cat si activitati
de comert cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare.

10.Managementul agentului economic este asigurat de catre Raluca Oltita Condrea-licentitata a Universitatii Europene Dragan, specializarea
Finante-Contabilitate.
Daca va intereseaza planul de afaceri al acestei societati, mail la gostian.gostian@gmail.com

STUDIU PRIVIND ASIGURĂRILE RCA LA ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI

STUDIU PRIVIND ASIGURĂRILE RCA LA ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI

INTRODUCERE………………………………………………………………............…1

1.ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI…………………………......
ISTORIC.ÎNFIINŢARE..............................................................2
1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A FIRMEI....................................................2
1.3 PERSONALUL șI MANAGERII...............................
2. ACTIVITATEA FIRMEI
2.1 2.1.SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ.........................................................6
2. 2 ASIGURARE DE AVARII ŞI FURT A AUTOVEHICULELOR..........................8
2.3 TARIFUL PRIMELOR RCA ALLIANZ ASIGURĂRI 2009-2010.......................11

CONCLUZII.....................................................................15

Poti trimite un mail la gostian.gostian@gmail.com daca te intereseaza referatul.

Studiu de caz privind auditul fiscal al obligaţiilor salariale ale angajatorului la S.C.X S.R.L

Studiu de caz privind auditul fiscal al obligaţiilor salariale ale angajatorului la S.C.X S.R.L

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI……………………………………….........……....1

STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL FISCAL SALARIALE
AL OBLIGAŢIILOR ALE ANGAJATORULUI LA
S.C. X S.R.L ……………………………………………………………………..2

PREZENTATEA S.C. ”PECO NEAMŢ” S.A ………………………………….……..2
OBLIGAŢIILE SALARIALE ALE ANGAJATORULUI
SC X.S.R.L.........4
...........................................16

ANALIZA CONSTITUIRII RESURSELOR FINANCIARE ALE BUGETULUI LOCAL AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI x

ANALIZA CONSTITUIRII RESURSELOR FINANCIARE ALE BUGETULUI
LOCAL AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI x

INTRODUCERE……………………………………………………………….........……1

1 PREZENTAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI X.....................................................2

2. ANALIZA CONSTITUIRII RESURSELOR FINANCIARE ALE BUGETULUI
LOCAL AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI X…………………………………….….5

2.1 ANALIZA MODULUI DE CONSTITUIRE A VENITURILOR PROPRII DIN IMPOZITE SI TAXE..................................................................................5
2.2 ANALIZA GENERALĂ A STRUCTURII VENITURILOR BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI X………………………………………………………..6
2.3 ANALIZA MODULUI DE CONSTITUIRE A MIJLOACELOR DE ECHILIBRARE DIN COTE SI SUME DEFALCATE………………………………………..8
2.4 CORELAŢIILE BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI X CU ALTE VERIGI ALE SISTEMULUI BUGETAR……………………………………………...............10

CONCLUZII.....................................................................................................................
Daca te intereseaza acest referat, trimite un mail la gostian.gostian@gmail.com

DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C X SRL

DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C X SRL

INTRODUCERE……………………………………………………………….........……1

1 DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATĂ
LA S.C "X SRL………………………………………………………………..2
1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII……………………..........2
1.2. TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ ÎN PRACTICA FISCALĂ DIN ROMÂNIA…………………………………………………………………………………….….3
1.1.2. Aspecte generale privind taxa pe valoarea adaugată...................................3
1.1.3 Plătitorii T.V.A…………………………………………………………..4
1.1.4 Operaţiunile economice supuse T.V.A-ului...............................................5
1.1.5 Determinarea și plata T.V.A.......................................................................6
1.3.DETERMINAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C "X SRL.........................................................................................................................9
CONCLUZII.....................................................................................................................14

Aplicaţia de gestiune a clienţilor unui furnizor de servicii internet

Aplicaţia de gestiune a clienţilor unui furnizor de servicii internet
Cuprins

1. Introducere................................................................................................................. 5
1.1. Internetul şi apariţia world wide web.................................................................. 5
1.1.1. Evoluţia Internetului ............................................................................... 5
1.1.2. World Wide Web .................................................................................... 7
1.1.3. Fenomenul Internet.................................................................................. 10
1.2. Limbajul HTML ................................................................................................. 16
1.2.1. Apariţia HTML ....................................................................................... 16
1.2.2. Standardul HTML ................................................................................... 16
1.2.3. Caracteristicile limbajului HTML ........................................................... 20
1.3. Comunicaţia prin intermediul web-ului ............................................................. 22
1.3.1. Browsere web si servere web .................................................................. 22
1.3.2. Solicitarea informaţiilor via URL ........................................................... 23
1.3.3. Servere web şi HTTP .............................................................................. 24
1.4. Internet- sursă generatoare de venituri uriaşe..................................................... 26
1.4.1. Tehnologii de dezvoltare aplicaţii internet pentru succesul afacerilor.... 28
2. Realizarea unui site web ............................................................................................ 35
2.1. Proiectarea site-ului web .................................................................................... 35
2.1.1. Planificarea .............................................................................................. 35
2.1.2. Proiectarea interfeţei ............................................................................... 39
2.1.3. Programarea ............................................................................................ 42
2.2. Elemente de bază ale unui document web ......................................................... 42
2.3. Principii de web design ...................................................................................... 44
2.3.1. Consideraţii privind lungimea paginii .................................................... 44
2.3.2. Aspectul ................................................................................................... 44
2.3.3. Simplitatea ............................................................................................... 45
2.3.4. Echilibrul vizual ...................................................................................... 46
2.3.5. Proporţionalitatea .................................................................................... 47
2.3.6. Contrastul ................................................................................................ 47
2.3.7. Tiparul ..................................................................................................... 48
2.3.8. Armonia ................................................................................................... 48
3. Prezentarea generala a aplicaţiei „Gestiunea portofoliului de clienti ai unui ISP”... 48
3.1. Tipuri de utilizatori ............................................................................................ 49
3.2. Modul de administrare ....................................................................................... 49
3.2.1.Clienti online ............................................................................................ 50
3.2.2.Reclamaţii.................................................................................................. 51
3.2.3. Statistici trafic.......................................................................................... 52
3.2.4. Clienţi.…….............................................................................................. 52
3.2.5. Abonamente............................................................................................. 53
3.2.6. IP-uri publice............................................................................................ 54
3.2.7. Firewall..................................................................................................... 55
3.2.8. Downloads................................................................................................ 55
3.2.9. Configurări generale................................................................................. 56
3.2.10. Texte site................................................................................................ 56
3.2.11. Logout.................................................................................................... 56
3.3. Modul client ....................................................................................................... 56
3.3.1. Oferte........................................................................................................ 57
3.3.2. Download................................................................................................. 57
3.3.3. Suport....................................................................................................... 57
3.3.4. Trafic........................................................................................................ 58
3.3.5. Contact..................................................................................................... 58
3.4. Descrierea fişierelor aplicaţiei............................................................................. 58
4. Implementarea aplicaţiei .......................................................................................... 60
4.1. Tehnologiile utilizate ......................................................................................... 60
4.1.1. PHP ......................................................................................................... 61
4.1.2. MySql ...................................................................................................... 63
5. Managementul calităţii software ............................................................................... 64
5.1. Caracteristici de calitate ..................................................................................... 64
5.2. Testarea aplicaţiei ............................................................................................... 66

Concluzii ....................................................................................................................... 67

Bibliografie ................................................................................................................... 69

Trimite un mail la gostian.gostian@gmail.com daca te intereseaza lucrarea. Pret 200 Lei

MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTII SI SERVICIILE DE EXTERNALIZARE LA EUROANSWER

MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTII SI SERVICIILE DE EXTERNALIZARE LA
EUROANSWER

Cuprins

Capitolul 1. Managementul relatiei cu clientii
1.1.Conceptul de CRM
1.2.Conceptul de Call Centre
1.3. Tipologia Call Centrelor
1.4. Conceptul de Outsourcing

Capitolul 2 – Euroanswer pe piata romaneasca de Call Centre
2.1. Scurt istoric al organizatiei. Misiune, viziune, obiective
2.1.1 Mediul Extern
2.1.2 Mediul Intern
2.2. Mediul competitional si coordonatele de piata pentru Euroanswer
2.3. Managementul relatiei cu clientii - Avantaj competitiv

Capitolul 3 – Strategia de marketing adoptata de Euroanswer
3.1. Strategia de piata
3.2. Produse si servicii
3.3. Strategia de distributie
3.4. Strategia de ofertare
3.5. Strategia de comunicare

Concluzii

Anexa 1 – Analiza SWOT Euroanswer.
Anexa2 – Organigrama Euroanswer

Bibliografie
Aceasta lucrare isi propune sa urmareasca activitatea desfasurata de organizatia Euroanswer ce are ca principala activitate managementul relatiei cu clientii si rolul pe care il joaca existenta unui serviciu pentru clienti intr-o companie, cat si externalizarea lui catre o echipa de profesionisti si de ce este rentabil sa deschizi un call centre in Romania.
Conceptul de call centre este relativ recent pe piata romaneasca. In mass-media de afaceri, dar mai ales pe web, intalnim tot mai mult termenul de « call centre », termen ce pana acum cativa ani era celor mai multi dintre noi necunoscut. Actualmente a devenit un cuvant-cheie in marketing-ul direct, fie ca denumeste un departament, o oferta de servicii sau chiar o intreaga organizatie.
Desi in prezent cei mai multi dintre noi avem o imagine de ansamblu asupra acestei notiuni, am incercat sa ofer o viziune mai concreta asupra a tot ceea ce implica un call centre, insa mai ales asupra importantei externalizarii serviciilor de call centre catre companii specializate si utilizarea lui ca un puternic instrument de marketing.
De asemenea vom putea observa, pe parcursul acestei lucrari, de ce externalizarea serviciului de relatii clienti constituie un avantaj competitiv.

Daca te intereseaza aceasta lucrare, trimite-mi un mail la gostian.gostian@gmail.com

AUDITUL SISTEMULUI INFORMATIC CONTABIL LA S.C X S.R.L

AUDITUL SISTEMULUI INFORMATIC CONTABIL LA S.C x S.R.L

Auditarea sistemului informatic financiar-contabil constă în verificarea şi controlul activităţilor sistemului respectiv care este practic un caz particular de sistem informatic economic. Sistemul informatic economic fiind, la rândul lui, un caz particular de sistem informatic, tehnicile şi mecanismele de auditare a sistemelor informatice sunt valabile şi pentru sistemele informatice economice, inclusiv pentru sistemele financiar- contabile. De aceea, la nivel de sinteză se va discuta numai despre auditarea sistemelor informatice, ca fiind mai cuprinzătoare.
Pentru a înţelege procesul de audit al sistemului financiar- contabil, ca sistem economic, trebuie făcută distincţie între auditul activităţilor economice desfăşurate în cadrul unui organism economic şi auditul sistemului informatic utilizat de organismul economic respectiv, pentru evidenţa activităţilor desfăşurate şi a bunurilor sale.
Auditul activităţilor economice desfăşurate de un organism economic urmăreşte:
- evidenţierea tuturor activităţilor economice desfăşurate, prin înregistrarea corectă a acestora, pe documente de evidenţă şi control - suport de hârtie sau format electronic;
- efectuarea prelucrărilor asupra datelor rezultate din activităţile economice desfăşurate, în conformitate cu regulile de gestiune internă ale acestuia, cu normele, reglementările şi legislaţia în vigoare;
- generarea tuturor rapoartelor şi situaţiilor necesare factorilor de conducere (managerilor) pentru a lua cele mai bune decizii;
- determinarea valorii taxelor şi impozitelor care trebuie plătite, conform legislaţiei în vigoare;
- întocmirea corectă a declaraţiilor financiare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Auditul activităţilor sistemului informatic, utilizat de un organism economic în desfăşurarea activităţilor sale economice, urmăreşte;
- asigurarea corectitudinii, completitudinii şi preciziei datelor introduse în sistem, deoarece afectează rezultatele prelucrărilor efectuate de acesta;
- asigurarea corectitudinii prelucrărilor efectuate asupra datelor introduse în sistem, în sensul că rezultatele acestora respectă regulile de gestiune specifice organismului economic respectiv şi legislaţia în vigoare;
- asigurarea corectitudinii şi integrităţii ieşirilor sistemului, în sensul că acestea sunt cele solicitate de managerii organismului economic respectiv şi de organismele de control financiar;
- asigurarea corectitudinii procedurilor de control (controalelor) folosite pentru auditarea sistemului informatic respectiv.
CUPRINS

Capitolul 1 AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE FINANCIAR- CONTABILE_______________________________________________________Pag.1

1.1 Introducere…………...............................................................................................Pag.1
1.2 Controlul intern într-un sistem informatic.......................................................................................................................Pag.3
1.3 Planificarea auditului şi a controalelor de audit.............................................................Pag.5

Capitolul 2 SECURITATEA SISTEMULUI INFORMATIC
LA X______________________________________________Pag.11

2.1 Prezentarea societăţii............................................................................................Pag.11
2.2 Descrierea reţelei şi a staţilor de lucru
la S.C. X S.R.L.............................................................................Pag.12
2.3 Securitatea sistemului informatic
LA X..............................................................................................Pag.13
2. 4 Chestionare de evaluare a riscurilor sistemului informatic
la S.C. X S.R.L..............................................................................Pag.15

Capitolul 3 CONTROLUL PROGRAMULUI DE CONTABILITATE
LA S.C. X S.R.L___________________________________..Pag.18

3.1 Descrierea aplicaţiei de contabilitate Neosys.......................................................................................................................Pag.18
3.2 Controlul aplicaţiei NEOSYS....................................................................................................................Pag.21
3.3 Programe antivirus folosite de SC X S.R.L..........................................................................................................................Pag.33


CONCLUZII RECOMANDǍRI AUDIT............Pag.40

Bibliografie………………………………………………………………………..Pag. 42

Formele leasing-ului, leasing-ul financiar-resursa finaciara de finantare a societatilor comerciale

Formele leasing-ului, leasing-ul financiar-resursa finaciara de finantare a societatilor comerciale


CUPRINS


CAPITOLUL I. Unele concepte şi noţiuni privind leasing-ul 5
1.1. Formele leasing-ului ca formă de finanţare a societăţilor comerciale 5
1.2. Demersul procedurii de leasing 13
CAPITOLUL II. Formele şi serviciile de leasing 15
2.1. Principalele forme ale leasing-ului 15
2.2. Serviciile de leasing 17
CAPITOLUL III. Formalităţile şi condiţiile necesare de îndeplinit pentru derularea unui contract de leasing 20
3.1. Condiţia pe care trebuie să o îndeplinească bunul care intră în procesul de leasing 20
3.2. Forma juridică concretă a leasing-ului 21
3.3. Natura juridică a leasing-ului 30
3.4. Efectele contractului de leasing 31
CAPITOLUL IV. Evidenţierea în contabilitate a fluxurilor financiare determinate de operaţiunile de leasing 34
CAPITOLUL V. Efectul benefic al leasing-ului asupra situaţiei economico-financiare a societăţilor comerciale 40
CAPITOLUL VI. Aplicaţie practică – dintr-un caz real 44
BIBLIOGRAFIE 65






CAPITOLUL I

UNELE CONCEPTE ŞI NOŢIUNI TEORETICE
PRIVIND LEASING-UL


1.1. FORMELE LEASING-ULUI CA FORMĂ DE FINANŢARE
A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Sistemul de finanţare prin leasing constituie în economia românească o sursă importantă de completare a activelor pentru agenţii economici pentru care investiţiile reprezintă o cerinţă esenţială în vederea dezvoltării activităţii lor. Şi cum majoritatea activităţilor din economie necesită investiţii pentru a se dezvolta, finanţările în sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă.
Leasing-ul s-a impus şi la noi în ţară, aşa cum a făcut-o peste tot în lume (poate mai puţin în economiile ţărilor din lumea a III-a) în primul rând prin simplitate. În condiţiile în care mediul concurenţial din ţara noastră devine tot mai aspru, viteza de reacţie a companiilor la schimbările din mediul extern este vitală. Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface în intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiţii a agenţilor economici. De asemenea, prin leasing, agenţii economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societăţii sau cel privat pentru constituirea de garanţii.
Leasingul presupune existenta a trei terţe persoane: furnizorul, societatea finanţatoare (societatea de leasing) şi utilizatorul (beneficiarul finanţării). Societatea de leasing cumpăra de la furnizor bunul solicitat de utilizator şi îl cedează acestuia din urmă pe o anumita perioadă de timp contra unor redevenţe lunare. Aceasta reprezintă în esenţă operaţiunea de finanţare prin leasing. Pentru utilizator, această operaţiune îi va aduce şi alte avantaje cum ar fi:
1. Îi permite realizarea de investiţii atunci când nu dispune de lichidităţile necesare. Şi cum investiţiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obţinut poate acoperi redevenţele lunare;
2. Îi permite să-şi folosească fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducătoare de bani;
3. Îi permite să fie în pas cu noua tehnologie prin aceea că la sfârşitul contractului de leasing poate returna bunul societăţii finanţatoare şi să închirieze altul ale cărui caracteristici tehnice sporite îi pot oferi o eficienţă mai mare în exploatare;
4. Îi permite să beneficieze de amânarea plaţii taxelor vamale până la sfârşitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului;
5. Îi permite să beneficieze de facilităţi fiscale. Întreaga valoare a ratei de leasing este deductibilă fiscal pentru IMM - uri.
Leasingul este de două feluri: financiar şi operaţional. Procedural, este vorba de acelaşi lucru, însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri de operaţii, şi anume:

În cazul leasingului financiar, bunul finanţat este evidenţiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). Utilizatorul va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare.
În cazul leasingului financiar, redevenţa lunară este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. Dobânda de leasing este o cheltuiala deductibilă din punct de vedere fiscal pentru utilizator. În cazul leasingului operaţional, redevenţa este compusă din cota de amortizare calculată conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, întreaga redevenţă lunară este considerată cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal.
În cazul leasingului operaţional, bunul rămâne evidenţiat în contabilitatea societăţii finanţa-toare;

În leasingul financiar, bunul finanţat este evidenţiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). Utilizatorul va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în patrimoniu, amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare.
Redevenţa lunară este compusă din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. Dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal pentru utilizator.

ASISTENŢA SOCIALĂ ŞI PROBLEMELE ÎN MEDIUL RURAL

ASISTENŢA SOCIALĂ ŞI PROBLEMELE ÎN MEDIUL RURAL


INTRODUCERE

Asistenţa socială este o componentă esenţială a securităţii sociale reprezentată de un sistem de norme juridice prin care se pun în aplicare măsurile de protecţie şi acordare a unor prestaţii familiilor cu copii, diferitelor categorii de minori şi bătrâni, persoanelor cu handicap şi altor beneficiari, suportate, după caz, din bugetul de stat sau bugetele locale.
Protecţia socială conduce la o cultură a dependenţei, indivizii se sprijină în întregime pe ajutorul din partea statului şi nu mai depun efort propriu. Asigurarea protecţiei sociale este costisitoare, implică un aparat birocratic imens, descurajează spiritul de auto-ajutorare şi conduce la comportamente indezirabile social.
Dependenţa de stat şi de serviciile de protecţie socială oferite de acesta reprezintă „faptul că persoanele respective depind de alte persoane sau instituţii atunci când nu este necesar, dependenţa lor fiind voluntară” În acest context problema dependenţei este una de natură morală, persoana în cauză este considerată nepotrivită din punct de vedere moral.
Cercetările realizate de Dean şi Taylor-Gooby în Marea Britanie relevă faptul că atitudinea dominantă a populaţiei este favorabilă dependenţei copiilor şi bătrânilor şi defavorabilă dependenţei şomerilor şi părinţilor singuri faţă de beneficiile oferite de stat. De altfel, Alcock (1997) indică faptul că dependenţa vârstnicilor atât de resursele financiare furnizate de fondurile de asigurări, cât şi de îngrijirea oferită de anumite persoane este în mare parte indusă de politicile sociale. Acestea cresc adesea dependenţa şi neagă autonomia acestora furnizând servicii de suport inadecvate, plecând de la premisa că bătrânii nu sunt capabili să îşi poarte singuri de grijă.
Titmuss (1963) vorbeşte de existenţa mai multor cauze ale dependenţei care duc la existenţa mai multor tipuri de dependenţă. Există astfel o dependenţă naturală, în această categorie fiind inclusă dependenţa prezentă în copilărie sau la bătrâneţe. Există, de asemenea, o dependenţă produsă de incapacităţi şi boli fizice şi psihice. La acestea se adaugă dependenţa determinată de factori sociali şi culturali, care este creată de om şi care constituie sursa majoră a instabilităţii în satisfacerea nevoilor de bază. Această categorie include dependenţa produsă de şomaj, de pensionarea obligatorie, cea produsă de blocarea intrării pe piaţa muncii a tinerilor. Autorul arată că acest ultim tip de dependenţă a crescut în dimensiune şi în semnificaţie în ultimul secol.
Dependenţa faţă de instituţiile care acordă suport social a constituit un subiect fierbinte de discuţie în cadrul politicilor sociale. Criticile liberale şi conservatoare la adresa fenomenului afirmă că beneficiile sociale oferite celor aflaţi în sărăcie au efect asupra motivaţiei şi comportamentul celor care le primesc, ducând la reducerea iniţiativei personale şi la scăderea motivaţiei pentru muncă (Marsland, 1996). În această situaţie individul devine dependent de beneficiile pe care le obţine şi nu mai doreşte să îşi îmbunătăţească situaţia în care se află pentru a nu pierde ajutorul pe care îl primeşte. În plus, o perioadă prelungită de dependenţă duce la scăderea capacităţii de muncă şi de integrare profesională a individului. Alte critici se îndreaptă împotriva faptului că persoanele dependente nu caută alte soluţii de rezolvare a problemelor pe care le au, ci acceptă pasiv ceea ce le oferă sistemul de protecţie socială (Goodin, Schmidt, 1998). Sistemele de protecţie socială generoase, nu încurajează iniţiativa individuală motivaţia pentru muncă, ci creează premisele apariţiei unei „culturi a dependenţei în cadrul căreia oamenii se bizuie mai degrabă pe suportul statului decât pe propriul lor efort” (pag. 133). Astfel, cultura dependenţei are la bază valori ca lipsa de responsabilitate pentru bunăstarea personală şi lipsa de iniţiativă şi de autonomie individuală, care fac ca utilizarea beneficiilor oferite de serviciile de asistenţă socială să fie considerată o stare normală şi o soluţie pe termen lung pentru rezolvarea problemelor financiare.

CUPRINS
Introducere.................................................................................................................2
Capitolul 1: AJUTORUL SOCIAL..........................................................................4
1.1 Cadrul legislativ şi caracteristici.......................................................................4
1.2 Beneficiarii ajutorului social.............................................................................5
1.3 Condiţii de acordare şi nivelul venitului minim garantat.............................8
1.4 Stabilirea şi plata ajutorului social.................................................................10
1.5 Obligaţiile titularilor şi beneficiarilor de ajutor social.................................13
1.6 Metodologia de acordare.................................................................................15
1.7 Ajutorul social- suport pentru famile.............................................................18

Capitolul 2: ALTE CATEGORII DE AJUTOARE SOCIALE..........................20
2.1 Ajutorul pentru încalzirea locuintei...............................................................20
2.2 Ajutorul social care se acordă soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.......................................................................................................................................28
2.3 Alocaţia pentru copiii nou-născuţi..................................................................30
2.4 Ajutoarele de urgenţă......................................................................................34
2.5 Ajutorul de deces..............................................................................................35
Capitolul 3: DEPENDENŢA DE ASISTENŢA SOCIALĂ
ŞI AJUTORUL SOCIAL.......................................................................................37
Capitolul 4: ASISTENŢA SOCIALĂ ŞI PROBLEMELE
ÎN MEDIUL RURAL……………………………...........................................…44

CONCLUZII………………...............................................................................….47

BIBLIOGRAFIE……..........................................................................…………..48

Pentru detalii, imi puteti scrie pe adresa de mail gostian.gostian@gmail.com. Pret 250 lei

METODE DE DOZARI NITRITOMETRICE

METODE DE DOZARI NITRITOMETRICE

INTRODUCERE

Aminele sunt compuşi organici care conţin în molecula lor grupa amino (-NH2) legată de un radical hidrocarbonat. Aminele seamănă structural cu amoniacul, cu diferenţa că unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu substituenţi precum grupe alchilice sau arilice. Nu trebuie făcută confuzie între amine şi amide. Acestea din urmă au formula chimică R-C(O)NH2, unde C(O) reprezintă o grupă carbonil. Aminele şi amidele au structuri şi deci proprietăţi diferite, deci distincţia este din punct de vedere chimic foarte importantă. Ambiguă este situaţia în care aminele în care grupa NH2 este înlocuită cu o grupă NM, unde M este un metal, ele se numesc amide.
Amine aromatice se diferenţiază de celălalte amine( alifatice şi mixte prin faptul că radicalul (sau radicalii) care se leagă de atomul de azot este unul arilAminele aromatice, precum anilina, au punctele de fierbere mai joase decât restul, datorită imposibilităţii de a crea legături de hidrogen puternice. Tot de aceea solubilitatea lor în apă este redusă, deşi se dizolvă în solvenţi organici. Aceste amine sunt toxice şi sunt foarte uşor absorbite prin piele.
Aminele prin diazotare rezultă rezultă săruri de diazoniu , care sunt foarte instabile, de aceea ele sunt supuse, imediat după obţinere, altor reacţii. Substanţele rezultate sunt folosite mai ales ca materie primă în industria medicamentelor.
În capitolul 1 voi prezenta principalii compuşii medicamentoşi cu grupare amino-aromatică.
Capitolul 2 cuprinde noţiuni generale despre nitrometrie şi indicatorii folosiţi în acest proces.
În capitolul 3, am prezentat câteva metode nitriometrice de dozare a compuşilor
medicamentoşi cu grupare amino-aromatică.
În încheiere, am prezentat câteva concluzii privind importanţa nitritometriei în industria medicamentelor.

CUPRINS


Introducere.....................................................................................................................................1
Capitolul 1: PRINCIPALII COMPUŞI MEDICAMENTOŞI
CU GRUPARE AMINO-AROMATICĂ
.........................................................................................................................................................2
1.1 Anestezina.........................................................................................................2
..
1.2 Procaina.......................................................................................................... .3
1.3 Sulfamidele......................................................................................................5
1.4 Cloramfenicolul.............................................................................................10

Capitolul 2: NITRITOMETRIA................................................................................................12
2.1 Noţiuni generale..............................................................................................12
2.2 Indicatorii nitritometrici..................................................................................13
Capitolul 3: METODE DE DOZARI NITRITOMETRICE...................................................24
3.1 Preparea şi titrarea soluţiei de NaNO2 10-1 N.................................................24

3.2 Dozarea acidului p-amonobenzoic (PAB)…………………...................……24
3.3 Dozarea anestezinei……………………………………….............................25
3.4 Dozarea sulfacetamidei……………………………....................................…26
3.5 Dozarea diafenilsulfonei..................................................................................26
3.6 Dozarea cloramfenicolului...............................................................................27


CONCLUZII………………...................................................................................................….29

Pentru detalii, trimite-ti un mail la gostian.gostian@gmail.com

Tehnici de vanzare folosite in vanzarea produselor

Tehnici de vanzare folosite in vanzarea produselor

INTRODUCERE

Multă vreme comerţul a fost considerat o artă bazată pe anumite calităţi personale: contactul uman, arta de convingere şi de negociere, amabilitatea combinată cu fermitate.
Orice firmă are ca scop satisfacerea anumitor nevoi prin vânzarea de produse sau servicii. Acest rezultat este obţinut pe parcursul unui proces de schimburi între firmă şi pieţele sale. Stăpânirea unui astfel de proces implică adoptarea unor strategii şi metode al căror fundament poate fi găsit în conceptul de marketing.
Consumatorii sunt cei care cumpără produsele/serviciile pentru ei înşişi sau pentru familia lor cu scopul de a-şi satisface nevoi fiziologice, sociale sau spirituale.
Prin lucrarea de faţă doresc să arăt importanţa marketingului (şi în special importanţa merchandisingului) în dezvoltarea firmelor. Până în prezent firmele au folosit, ca mijloc de comunicare cu clienţii, publicitatea în ziare, la televiziune, prin poştă, reviste, ziare sau panouri publicitare. Noua tendinţă de promovare a produselor este mercantizarea (merchandising-ul) şi – în cazul produselor alimentare – degustările.
Merchandisingul are mai multe elemente definitorii cum ar fi :
• Planificarea activităţii magazinului – pentru obţinerea satisfacţiei din partea clientelei
• Orientarea către clientelă – punctul de plecare pentu activitatea oricărui magazin este clientela; organizarea interioară trebuie făcută prin „ochii” clientului
• Conceperea magazinului ca un sistem – o acţiune asupra unui singur element al sistemului se repercutează asupra asamblului de elemente.

Cuprins

CUPRINS


INTRODUCERE 8

CAPITOLUL 1. POLITICA DE PRODUS 11

1.1. Conceptul de produs 11

1.2. Niveluri de produs 12

1.3. Clasificările produselor 15

1.3.1. Produsele de consum 15

1.3.2. Produsele industriale 15

1.4. Organizaţii, persoane, locuri şi idei 16

1.5. Deciziile individuale legate de produs 17

1.5.1. Atributele produsului 17

1.5.2. Stabilirea mărcii 18

1.5.3. Ambalarea produsului 20

1.6. Deciziile privind linia de produse 21

1.7. Decizii privind gama de produse 22

1.8. Caracteristicile serviciilor 22

CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA NOULUI PRODUS ŞI STRATEGIILE CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI 25

2.1. Strategia dezvoltării de noi produse 25

2.2. Etapele în procesul creării produselor noi 30

2.2.1. Crearea ideii de noi produse 30
2.2.2. Selectarea ideilor 30

2.2.3. Dezvoltarea şi testarea conceptului 31

2.2.4. Dezvoltarea strategiei de marketing 31

2.2.5. Analiza afacerii 31

2.2.6. Dezvoltarea produsului 32

2.2.7. Testul de marketing (testul de piaţă) 32

2.2.8. Comercializarea produselor 33

2.3. Strategii ale ciclului de viaţă al produsului 33

CAPITOLUL 3. STABILIREA PREŢURILOR PRODUSELOR 35

3.1. Metode generale de stabilire a preţului 35

3.2. Strategii de stabilire a preţului pentru produse noi 35

3.3. Strategii de stabilire a preţului pentru gama de produse 36

3.4. Strategii de ajustare a preţului 36

CAPITOLUL 4. COMUNICAŢIILE INTEGRATE DE MARKETING: PUBLICITATEA, PROMOVAREA VÂNZĂRILOR ŞI RELAŢIILE PUBLICE 37

4.1. Mix-ul comunicării de marketing 37

4.2. Procesul de comunicare 40

4.3. Publicitatea 41

4.3.1. Stabilirea obiectivelor publicităţii. 44

4.3.2. Stabilirea bugetului pentru publicitate 45

4.3.3. Dezvoltarea strategiilor de publicitate 45

4.3.4. Evaluarea publicităţii 46

4.4. Promovarea vânzărilor 47

4.5. Relaţiile publice 51

CAPITOLUL 5. VÂNZAREA PERSONALĂ ŞI MARKETINGUL DIRECT 53

5.1. Vânzarea prin eforturi personale 53

5.2. Managementul forţei de vânzare 54

5.3. Marketingul relaţiilor 58

5.4. Marketingul direct 58

5.5. Bazele de clienţi şi marketingul direct 59

5.6. Forme de marketing direct 59

CAPITOLUL 6. STUDIU DE CAZ - X MERCHANDISING 61

6.1 Despre merchandising 61

6.2 Concepte, evoluţie şi tipologii 63

6.3 Locul merchandisingului în marketing 67

6.4. Decizia de cumpărare 68

6.5 Instrumente/materiale promoţionale folosite în merchandising 72

6.6 Prezentarea produselor la raft 73

6.7 X MERCANDISING 79

6.7.1 Organigrama firmei (februarie 2010) 85

6.7.2 Indicatorii financiari 86

6.7.3 Acoperire 92

6.7.4 Recomandările clienţilor 93

6.7.5 Fişa postului - mercantizor 96

CAPITOLUL 8. CONCLUZII – Merchandisingul în contextul crizei economice 101

GLOSAR DE TERMENI 108

BIBLIOGRAFIE 113

Pentru detalii, mail la gostian.gostian@gmai.com

Dezvoltarea carierei funcţionarului public în perspectiva dezvoltării durabile a resurselor umane din administraţia publică în cadrul CJ

Dezvoltarea carierei funcţionarului public în perspectiva dezvoltării durabile a resurselor umane din administraţia publică în cadrul CJ

Introducere

1.1 CONCEPTUL DE FUNCŢIONAR PUBLIC

Administraţia publică pentru a-şi realiza sarcinile ce-i revin înfiinţează o diversitate de servicii, de legiferare, de soluţionare, cu putere de adevăr legal, a conflictelor juridice care apar în societate şi de realizare a atribuţiilor puterii executive.

Aceste organisme sunt încadrate cu personal de o anumită pregatire de specialitate iar baza lor materială este asigurată de către stat, judeţ sau comună.

Pentru ca serviciile publice să-şi realizeze sarcinile pentru care au fost organizate este necesar ca funcţiile publice - ca grupări de atribuţii, competenţe şi responsabilităţi - să fie ocupate de persoane fizice cu o pregătire de specialitate, care să realizeze, în practică, sarcinile serviciilor publice cum sunt ele grupate în funcţii publice şi cum au fost dotate la înfiinţarea lor. Persoanele fizice care ocupă, în condiţiile legii, funcţiile publice din cadrul serviciilor publice se numesc funcţionari publici.

Funcţionarul public este acea persoană fizică care, prin respectarea condiţiilor cerute de lege, a fost investită prin numire sau alegere, într-o funcţie publică pentru a desfăşura, contra unui salariu, o activitate continuă.

De la aceasta regulă fac excepţie persoanele fizice care alcătuiesc organele reprezentative ale statului (cele două Camere ale Parlamentului), ale judeţului (consiliile judeţene) şi ale comunelor (consiliile locale), care nu au calitatea de funcţionari publici pentru că, în primul rând, ei sunt reprezentanţii ţării, judeţului sau comunei şi în al doilea rând, prin activitatea limitată în timp, nepermanentă(de regula 4 ani) pe care o desfăşoară, prin modul de lucru (numai în sesiuni), dar şi prin alte caracteristici, ei se deosebesc de funcţionarii publici.

Faţă de definiţie şi de excepţia de la ea, sunt funcţionari publici persoanele fizice care au numai cetaţenia româna şi domiciliul în ţară şi care deţin, în condiţiile legii, o funcţie publică într-un serviciu public al statului, judeţului sau comunei.

Noţiunea de funcţionar public a fost definită, pentru prima dată în legislaţia românească, în Legea pentru Statutul funcţionarilor publici din 19 iunie 1923 - unul dintre primele statute ale funcţionarilor publici din Europa - care prevedea: „ Sunt funcţionari publici cetaţenii români, fără deosebire de sex, care îndeplinesc un serviciu public permanent (civil şi ecleziastic) la stat, judeţ, comuna sau la instituţiile al caror buget este supus aprobării Parlamentului, Guvernului sau consiliilor judeţene şi c P. Negulescu dând o alta definiţIe notiunii de funcţionar public, arată că: „ funcţionarii publici sunt acei cetăţeni care, fiind numiţi de autoritatea competentă şi investiţi legal cu atributele funcţiilor lor, prestează în mod permanent o anumită activitate, ce nu este exclusiv manuală, în scop de a face să functioneze un serviciu public în schimbul unui salariu plătit periodic".

În acelaşi sens A. Teodorescu susţinea că: „ funcţionarul public este persoana care, în schimbul unei remuneraţii, îndeplineşte sau colaborează în mod permanent la îndeplinirea unui serviciu public depinzând de autoritatea administrativă a statului, judeţelor sau comunelor".

Înainte de 1989, în literatura de specialitate, A.Iorgovan definea noţiune de funcţionar de stat ca fiind: „ persoana fizică care este investită în mod legal, prin actul de voinţă unilaterală a unui organ de stat, cu sarcina îndeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei funcţii de stat, în vederea realizării competenţei organului din structura careia face parte funcţia respectivă".

Fiecare din aceste definiţii are meritele şi neajunsurile ei. Dar, pornind de la constanta că persoana fizică ce ocupă, în condiţiile legii, o funcţie publică, este funcţionar public şi de la prevederile constituţionale se pot desprinde caracteristici definitorii:

- toate serviciile publice sunt dotate, încă de la înfiinţare cu grupări de sarcini, competente şi responsabilităţi stabilite potrivit legii pentru realizarea scopului pentru care au fost create;

- persoanele care ocupă funcţiile publice trebuie să fie cetăţeni români şi să aiba domiciliul în ţară. Alte legi mai cer şi alte condiţii, cum ar fi cele cu privire la vârsta, situatii, s.a.;

- pentru a putea fi numit funcţionar public este necesar ca persoana respectiva să aiba vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, daca legea specială nu cere o alta vârsta;

- unele acte normative cer ca persoana fizică ce urmează să devina funcţionar public să posede anumite studii: superioare, liceale sau generale, iar altele cer o anumită pregatire de specialitate cum ar fi: de jurist, economist, medic, inginer s.a.;

- investirea într-o funcţie publică se face pe baza de concurs ori ca urmare a alegerii;

- persoana fizică ce ocupă o funcţie publică trebuie să desfăşoare o activitate continuă şi permanentă, cu respectarea programului de lucru al serviciului respectiv;

- pentru activitatea depusă, funcţionarul public are dreptul la un salariu, stabilit potrivit legii, pentru a se întreţine pe el şi familia lui;

- pe durata ocupării funcţiei publice, persoana fizică are anumite drepturi şi obligaţii;

- cu excepţia funcţionarilor publici care, potrivit legii, sunt inamovibili, toti se bucură de stabilitate;

Cuprins

Cap.1.Managementul resurselor umane în administraţia publica........................................................pag.1

1.1 Conceptul de funcţionar public ……………………………………............................................pag.1

1.2 Formarea resurselor umane în administraţia publică.........................................................pag.3

1.3 Selecţia şi numirea în funcţie a funcţionarilor publici........................................................pag.5

1.4 Cariera funcţionarilor publici …………………………………..………………………..pag.6

1.5 Modificarea şi încetarea raporturilor de muncă în administraţia publică………………………………………………………………………………………………pag. 9

Cap.2. Consiliul judetean Mureş- Prezentare generală…………………...................................pag.11

2.1 Funcţionarea Consiliului Judeţului Mureş.....................................................................pag.11

2.2 Atribuţiile Consiliului Judeţului Mureş.........................................................................pag.15

2.3 Instituţiile, regiile autonome şi societătile comerciale aflate

sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş......................................................................................pag.17

2.4 Serviciul de resurse umane………………….....…………………………………….pag. 18

Cap.3. Dezvotarea resurselor umane în cadrulConsiliului Judeţean Mureş……........................pag. 21

3.1 Cariera funcţionarului public şi managementul acesteia .............................................pag. 21

3.2 Chestionar privind managementul carierei funţionarilor publici în cadrul Consiliului Judeţean Mureş:.........................................................................................................................pag. 41

3.3 Cariera personalului contractual....................................................................................pag. 50

3.4 Chestionar privind cariera personalului contractual în cadrul

Consiliului Judeţean Mureş:...........................................................................................................pag. 54

3.5. Obligaţiile salariaţilor Consiliului Judeţean Mu....................pag. 64

Cap.4. Concluzii..............................................................................................................................pag. 68

Bibliografie......................................................................................................................................pag. 71

Pentru detalii, trimite-mi un mail la gostian.gostian@gmail.com